Prof. dr. Doina Todea avertizează: După COVID, România se confruntă cu o „epidemie” a tulburărilor de somn
Tulburările de somn reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate care se conturează după pandemia de COVID-19, avertizează prof. dr. Doina Todea, expert în pneumologie. Potrivit acesteia, datele medicale și observațiile clinice indică o creștere semnificativă a problemelor legate de calitatea și durata somnului, cu efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății populației.
„Participăm, practic, la stingerea epidemiei de COVID și, în același timp, asistăm la începutul unei epidemii de tulburări ale somnului”, a explicat prof. dr. Todea, subliniind că efectele pandemiei nu s-au încheiat odată cu dispariția restricțiilor.
Ecranele și lumina albastră, un factor major de risc
Medicul a arătat că perioada de lockdown a avut un impact deosebit asupra copiilor și tinerilor, care au petrecut ore îndelungate în fața ecranelor, pentru școala online și divertisment. Expunerea excesivă la lumina albastră inhibă secreția de melatonină – hormonul responsabil de reglarea somnului.
”Creierul este păcălit să creadă că este zi, iar melatonina nu își mai face efectul. De aici apar problemele de somn, dar și tulburări cognitive”, a explicat prof. dr. Todea.
Lipsa somnului, legată de iritabilitate și probleme metabolice
Specialista a atras atenția că privarea de somn nu afectează doar odihna, ci și comportamentul și echilibrul organismului. Persoanele care dorm insuficient devin mai irascibile, mai vulnerabile emoțional și pot dezvolta tulburări hormonale.
„Studiile arată că un somn de sub patru ore are consecințe serioase. Au fost realizate cercetări pe voluntari sănătoși care au dormit doar patru ore pe noapte, iar rezultatele au arătat dezechilibre ale hormonilor foamei și sațietății, cu creșterea indicelui de masă corporală”, a precizat medicul.
Somnul de prânz: util, dar limitat
În ceea ce privește somnul de amiază, prof. dr. Todea spune că acesta poate fi benefic doar dacă este scurt.
„Somnul de prânz nu trebuie să depășească 20–30 de minute. Dacă se doarme o oră sau două, mai ales la vârstnici, apar dificultăți majore în adormirea de seară”, a explicat ea.
Potrivit specialistului, somnul profund, esențial pentru regenerare, apare în prima parte a nopții, motiv pentru care ora optimă de culcare este între 22:00 și 23:00.
Educația pentru somn, o prioritate
Prof. dr. Doina Todea consideră că este nevoie de un efort educațional susținut, similar celui pentru alimentația sănătoasă, pentru a preveni o criză de sănătate legată de lipsa somnului.
„Trebuie să învățăm, de la copii până la adulți, cât de important este somnul și când trebuie să cerem ajutor medical. Somnul nu este un lux, ci o necesitate vitală”, a concluzionat specialistul.