Zona Cluj-Turda-Mureş se dezvoltă ca o axă farmaceutică importantă pentru România! De ce contează

Zona Cluj–Turda–Mureș începe să se contureze ca un adevărat pol de dezvoltare pentru industria farmaceutică din România, atrăgând investiții semnificative și proiecte cu impact strategic pe termen lung. De la centre universitare puternice până la fabrici de producție modernă, regiunea are toate premisele pentru a deveni un hub competitiv în Europa Centrală și de Est. Un exemplu recent este fabrica STADA de la Turda, o investiție de aproximativ 50–70 de milioane de euro, una dintre cele mai consistente din industria farmaceutică românească în ultimii ani.

Clujul, prin Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și rețeaua de spitale universitare, joacă un rol-cheie în formarea specialiștilor, dar și în cercetarea farmaceutică și clinică. Prezența multor companii farma în zonă, alături de centre de distribuție și logistică, întărește acest ecosistem.

De ce contează această axă?

• Atrage investiții străine: Într-un context în care multe fabrici din România și-au redus activitatea, consolidarea unui hub farmaceutic regional poate convinge investitorii să mizeze pe infrastructura locală.
• Asigură acces mai bun la medicamente: În condițiile în care România are de 5 ori mai puține generice pe piață decât Germania și de 2 ori mai puține decât Polonia sau Cehia, dezvoltarea capacităților locale devine crucială.
• Creează locuri de muncă și stimulează inovația: de la poziții în cercetare și producție până la logistică și distribuție.
• Poziționează România pe harta europeană a farmaceuticii, într-o perioadă în care lanțurile de aprovizionare globale sunt vulnerabile.

Producția de medicamente, în creștere cu 20%

Valoarea producției locale de medicamente a ajuns la 2,8 miliarde lei în 2023, în creștere cu 20% față de 2021, când era de 2 miliarde lei. Din această producție, peste 40% este destinată exportului, ceea ce subliniază rolul României ca furnizor regional în domeniul farmaceutic.

Unde sunt concentrate fabricile de medicamente din România

• București–Ilfov: 13 unități de producție, inclusiv giganți precum Biofarm, Zentiva, Teva sau Labormed.
• Mureș: 4 unități, cu prezența unor nume mari ca Gedeon Richter și Sandoz.
• Cluj: 2 unități importante – Terapia și noua fabrică STADA de la Turda.
• Iași: 3 unități, cu Antibiotice Iași și Fiterman Pharma în prim-plan.
• Maramureș: 2 unități, între care Helcor și Meduman.
• Alte centre regionale: Timiș (B. Braun), Sibiu (Polisano), Brașov (SantaPharm), Constanța (Magistra).

România, codașă în Europa la numărul de medicamente generice

Potrivit unui studiu comparativ, România are de cinci ori mai puține medicamente generice pe piață decât Germania și de două ori mai puține decât Polonia sau Cehia.

„Am făcut un studiu. O comparație cu prezența medicamentelor generice pe piața din România comparativ cu alte țări. Comparativ cu Germania, avem de 5 ori mai puține medicamente generice. Bun, zicem Germania e Germania, România e România. Hai să luăm țări cât de cât similare, din punct de vedere a PIB-ului pe cap de locuitor sau ca zone geografice. Comparativ, Polonia și Cehia au de două ori mai multe medicamente generice decât are România. La fel, numărul de medicamente generice lansate în perioada 2021-2023. Iarăși, Germania are de patru ori mai multe medicamente, în timp ce celelalte țări au de două ori mai multe medicamente, mai puțin Ungaria, care este similară cu noi.

Ce ne spune chestia asta? Nu avem un mediu atractiv pentru investitori. Suntem câțiva producători, nu prea vin alții. Aducem medicamente pe piață, dar totodată se și retrag multe medicamente de pe piață din cauza acestui mediu de operare. Ar trebui să se îmbunătățească”, susține reprezentantul Sandoz.

„Taxa clawback chiar a fost destul de distractiv, că ni s-a cerut să venim cu o taxă de solidaritate suplimentară în acest pachet doi de măsuri. Dacă ne amintim, taxa clawback a fost implementată în 2009 și a apărut ca o taxă de solidaritate a industriei farmaceuticii față de momentul greu din acea perioadă. Era o taxă temporară. În continuare o avem pe cap. Acum a apărut o supra taxă de solidaritate la taxa de solidaritate”, a explicat Băjan.

Deși multe fabrici și-au redus activitatea sau au evitat să investească în România, există și exemple pozitive.

„Multe fabrici de medicamente și-au redus activitatea. Putem să zicem și că unele au decis să nu investească atât de mult cât ar fi putut să o facă. Și putem să ne gândim altfel. Sunt alte fabrici care au investit în Europa și au preferat să nu o facă în România. Pentru că este un mediu… Avem un exemplu pozitiv: este fabrica STADA de la Turda, este o investiție nouă. Înțeleg că de vreo 50-70 de milioane de euro. Felicitări lor, bravă lor că au avut curajul. Întrebarea este, n-ar fi putut fi mult mai multe?! N-ar fi fost mai bine?”, afirmă Călin Băjan, Lider Grup de Lucru Prețuri APMGR și Corporate Affairs Director Sandoz.