Lucruri care dor, dar despre care trebuie să vorbim! Prof. dr. Nadim Al Hajjar, lecție de viață despre suferință, speranță și renaștere prin transplant: „A dărui viață altcuiva este un act de maximă noblețe”

România a sărbătorit recent Ziua Europeană a Donării și Transplantului de Organe printr-un eveniment de excepție – „Gala 200. Transplantul hepatic de la donator viu – Viața continuă prin tine”, organizat de Agenția Națională de Transplant (ANT) și Asociația Zetta. În centrul recunoașterii s-a aflat și Clujul, prin distincția oferită profesorului dr. Nadim Al Hajjar, coordonatorul Centrului de Transplant Hepatic din cadrul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca, alături de conf. dr. Simona Mărgărit.

Premiul reprezintă o recunoaștere a contribuției esențiale a profesorului Al Hajjar la dezvoltarea transplantului hepatic în Transilvania și la lansarea Programului Național de Transplant Hepatic la Cluj. Sub conducerea sa, echipa clujeană a realizat primele 17 transplanturi hepatice, dintre care unul de la donator viu – o premieră regională.

Într-un dialog purtat în emisiunea „Tableta de sănătate”, difuzată de TVR Cluj, profesorul Nadim Al Hajjar a vorbit despre importanța acestei recunoașteri, dar și despre provocările și responsabilitatea imensă a medicilor care oferă pacienților o nouă șansă la viață:

Prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar, medic primar chirurgie generală, șeful secției Chirurgie II, IRGH, Cluj-Napoca:
„Pentru noi, mai important decât recunoașterea este evoluția îmbucurătoare a pacienților noștri care au fost transplantați. Și mai exact, o să vă spun, am efectuat 16 transplante hepatice de la donator cadaveric și un transplant de la donator în viață. Toate procedurile au fost cu succes. Am avut un singur deces la o pacientă care, post transplant, la un interval, cu toate că grifonul hepatic funcționa perfect, n-am avut niciun fel de complicații legate de procedură, bolnava a avut un accident vascular cerebral, lucru care se putea întâmpla și chiar să nu fi fost transplantată.

A fost transferată la neurochirurgie și, acolo, din păcate, intervenția s-a lăsat post operator cu decesul bolnavei la câteva zile post intervenție neurochirurgicală. Sigur, pentru noi recunoașterea și vizibilitatea noastră ca și profesioniști poate da încredere oamenilor să se adreseze institutului nostru pentru a fi salvați de o boală care poate fi vindecată prin acest transplant.

Deci, gândiți-vă că bolnavii care ajung să fie pe lista de transplant înseamnă că s-a epuizat orice altă procedură terapeutică. Pentru că aici sunt ghiduri internaționale în ceea ce privește selectarea și selecția bolnavilor care pot fi transplantați. Și atunci când noi nu mai avem o altă soluție terapeutică pentru ei și sunt validați din punct de vedere al criteriilor pentru transplantul hepatic, atunci, desigur, sunt trecuți pe o listă de așteptare și sunt transplantați.

Probabil, să vă spun, această recunoaștere pentru institutul nostru, poate, și, bineînțeles, cu ajutorul d-voastră, poate că ne va ajuta să creștem, cel puțin regional, numărul donatorilor care pot salva vieți și pot da speranță altor oameni care au nevoie de o nouă șansă la viață”.

Întrebat despre scăderea numărului de donatori din ultimul deceniu, medicul clujean a explicat că, deși procesul este unul dificil pentru familii, în 2025 s-a înregistrat o creștere a intervențiilor la nivel național:

Prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar:
„În acest an, bucuria noastră este că numărul bolnavilor transplantați în România, nu vorbesc de centrul nostru, la ora actuală, a depășit numărul transplantațiilor pe tot parcursul anului trecut. E un moment dificil din viața oamenilor care trebuie să ia decizie în a accepta să doneze și să ofere o nouă șansă la viață altor oameni. Nu este o decizie simplă, sigur că sunt momente grele prin care trec, și aici este un act de maximă noblețe și de maximă dăruire, când, în ciuda faptului că treci prin momente dureroase, realizezi și conștientizezi că, prin acest act, poți să salvezi o altă viață.”

Profesorul Al Hajjar a vorbit și despre nevoia unei modificări legislative care să faciliteze donarea de organe, inspirată din modelul spaniol – lider european în transplant hepatic:

Prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar:
„Da, vă spun, la ora actuală, și chiar dacă aveam un om care are acest carnet, fără acordul unei familii, nu are valoare. Probabil că o modificare legislativă trebuie făcută în acest sens. În Spania, de exemplu, care este în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește transplantul hepatic, acolo, oricine deține acest carnet de donator nu mai trebuie să aibă acceptul nimănui, deci imediat este un candidat când se decide moartea lui cerebrală pentru a fi donator de organe.

Ar fi extraordinar și pentru noi. Mai este un aspect care face ca numărul donatorilor să fie mai mic. Noi nu avem încă legislație în ceea ce privește moartea circulatorie, moartea cardio-circulatorie, care, acolo, dacă am avea o legislație care ne permite și acest lucru, probabil ar crește semnificativ numărul donatorilor. Sigur și aici procedura devine mult mai complexă nu numai pentru echipa de transplantare, este la fel de complexă și pentru echipa de anestezie și cei care fac prelevare, pentru că atunci există niște termeni legate de timp. În ce interval de timp trebuie să te încadrezi pentru a nu pierde organul respectiv din calitatea care se permite transplantarea lui.”

Un moment emoționant a fost amintirea premierei medicale realizate la Cluj, unde o mamă i-a salvat viața fiicei sale de 18 ani, donându-i o parte din ficat. Intervenția a fost efectuată la Institutul Regional de Gastroenterologie din Cluj, cu sprijinul unei echipe de medici din București.

Prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar:
„Sunt mulți copii care se nasc cu malformație congenitale, care, în evoluție, poate să aducă la o hepatopatie. Și de aceea este un centru de transplant pediatric la București, în colaborare cu Institutul Fundeni. Da, și copiii care se nasc cu anumite malformații congenitale, care, în timp, pot dezvolta și ciroza hepatică sau pot să aibă o hepatopatie autoimună, care, în timp, în evoluție, poate să aducă la apariția cirozii hepatice cu toate complicațiile ei și ceea ce, în evoluția lor, după o evaluare corectă, pot fi candidați pentru transplantare.

Și aici, dacă ne referim la cazul nostru, este vorba de o pacientă tânără, în vârstă de 18 ani și câteva luni. Sigur că a fost validată ca și pacient care trebuie trecut pe lista de transplant. Și generozitatea mamei sale nu a vrut să aștepte ca să îi vină rândul și să găsească un ficat compatibil din toate puncte de vedere cu ea. Așteptarea poate fi destul de lungă în România. Depinde de foarte mulți factori. Și aici mă refer la compatibilitate, la donatori. Sunt multe elemente care decid când un bolnav poate fi transplantat.

Însă, în cazul nostru, mama tânără a fost de acord să doneze o parte din ficat. Împreună cu colegii de la Institutul Fundeni, după ce s-a făcut o evaluare foarte corectă, s-a decis că să fie prelevat hemificatul stâng, așa se numește în terminologie medicală. Deci, partea stângă a ficatului care a putut fi abordată, adică prelevarea s-a făcut prin abord laparoscopic minim invaziv, ceea ce înseamnă pentru donatori un lucru extraordinar. După 4-5 zile, pacienta noastră donatoare a fost externată fără niciun fel de complicație, fără niciun fel de probleme. De aceea donarea de la un om viu sănătos e o procedură mult mai responsabilă, mult mai complexă, pentru că nu se admite niciun fel de complicație pentru donator. Mă refer la complicație care pun viața în pericol. Acum, sigur că se pot întâmpla mici incidente care pot fi rezolvate fără niciun fel de probleme, însă, în principiu, donatorul nu trebuie să aibă niciun fel de suferință, trebuie să plece acasă sănătos.”

În ceea ce privește regenerarea ficatului, medicul clujean a explicat mecanismul medical din spatele acestui proces impresionant:

Prof. univ. dr. Nadim Al Hajjar:

„Ficatul nu crește la loc. Acest fragment hepatic, acest hemificat, că e drept sau stâng, se hipertrofiază. Adică cresc numărul hepatocitelor, celule hepatice în care organismul se adaptează la o nouă condiție și, în principiu pentru transplant evaluarea care se face ia în calcul că această parte a ficatului care se transplantează, dar și cea care rămâne în donatorul în viață trebuie să fie suficient pentru a supraviețui, mai ales donatorul, dar și primitorul.

Adică se fac, așa le numim noi, volumetrie corelată cu înălțimea, indicele de masă corporală, deci greutatea, înălțimea, dimensiunile bolnavului și aceste volumetrii făcute și la primitor și la donator ne asigură că partea de ficat care rămâne la donator este suficientă pentru a supraviețui fără niciun fel de complicații, iar pentru primitor este esențial ca acest volum hepatic să fie suficient pentru a-i asigura șansa la viață.”

Prin performanțele medicale și prin dăruirea echipei sale, profesorul Nadim Al Hajjar transformă Clujul într-un centru de excelență al transplantului hepatic, oferind nu doar tratamente, ci și speranță pacienților din întreaga țară.