Riscul pentru accesul pacienților la tratamente, tot mai mare în România! Călin Băjan, Sandoz: „Nu avem un mediu atractiv pentru investitori”

Pacienții din România se confruntă cu un risc tot mai mare de a rămâne fără acces la tratamente esențiale, în special în zone critice precum oncologia și antibioticele. Avertismentul vine din partea lui Călin Băjan, Lider Grup de Lucru Prețuri APMGR și Corporate Affairs Director Sandoz, care atrage atenția asupra presiunilor enorme exercitate de politica prețului cel mai mic, taxa clawback și creșterea costurilor de producție.

„Toți acești factori politici, de control al prețurilor, inflația, cerințele de mediu despre care am vorbit mai devreme, toate astea duc, într-un final, la o erodare de piață. Suntem, de exemplu, pe tratamente-cheie în zona de antibiotice, zona de oncologice. Avem situații în care există un singur producător pe piață sau chiar doi. Gândiți-vă, de multe ori, ce se întâmplă dacă apar probleme de producție, o problemă de calitate, o problemă de transport, o deviație care trebuie aprobată de Agenția Europeană sau de agenția locală. Toate chestiile astea duc la niște întârzieri care afectează accesul pacientului la tratament. În realitate ar trebui să încurajăm, să avem un mediu sustenabil și să existe o concurență cât mai mare, și cât mai mulți producători să fie cointeresați să fie prezenți pe piață cu cât mai multe medicamente. Toate astea duc la reducerea accesului pacienților la tratament”, a declarat Băjan, în cadrul unui eveniment organizat de COPAC -Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania. 

Problemele sunt amplificate de faptul că prețurile medicamentelor generice sunt menținute artificial la un nivel foarte scăzut, în timp ce costurile cresc accelerat.

„Nu putem crește prețurile la medicamente. Teoretic, se poate face prin procese de corecție anual. Dar în realitate, în fiecare țară care are principii similare, principii de politică de preț care se bazează pe medii europene sau media celor mai mici cinci prețuri. Automat prețurile se duc în jos și an de an se duc într-o spirală a prețurilor, descrescătoare. Astfel, în aceste procese de corecție anuale pe care le aplicăm, nu avem posibilitatea reală de a crește prețurile, ci prețurile doar se duc în jos, în condițiile în care cresc costurile cu personal, costuri de transport, costuri de ambalaje, costuri cu utilități. Avem parte de o inflație. Toate astea ne afectează și nu putem să transformăm la fel ca alte industrii sau să ducem în zona de preț aceste costuri suplimentare”, explică directorul Sandoz.

Taxa clawback, o povară pentru generice

Deși medicamentele generice reduc costurile pentru sistem prin simpla lor existență, acestea sunt și ele taxate suplimentar.

„Pe lângă toate acestea, politica prețului cel mai mic, care din câte știm, cred că este unică în Europa, avem și această taxă clawback. Pentru generice, este o taxă de 15%, și am putea zice d-le e mai mică decât pentru cealaltă industrie. Da, dar pentru condițiile în care genericele și biosimilarele vin și îți aduc economii doar prin simplul fapt că apar pe piață și încurajează concurența. La prețul cel mai mic, tu mai impui o taxă clawback… Asta nu face decât ca, în multe cazuri, fiecare companie, pe fiecare produs, pe fiecare medicament să-și pună problema de profitabilitate. Și se mai justifică menținerea pe piață a acelui medicament sau nu? Deci, presiunea care în realitate se creează este o presiune enormă”, avertizează Băjan.

România, codașă în Europa la numărul de medicamente generice

Potrivit unui studiu comparativ, România are de cinci ori mai puține medicamente generice pe piață decât Germania și de două ori mai puține decât Polonia sau Cehia.

„Am făcut un studiu. O comparație cu prezența medicamentelor generice pe piața din România comparativ cu alte țări. Comparativ cu Germania, avem de 5 ori mai puține medicamente generice. Bun, zicem Germania e Germania, România e România. Hai să luăm țări cât de cât similare, din punct de vedere a PIB-ului pe cap de locuitor sau ca zone geografice. Comparativ, Polonia și Cehia au de două ori mai multe medicamente generice decât are România. La fel, numărul de medicamente generice lansate în perioada 2021-2023. Iarăși, Germania are de patru ori mai multe medicamente, în timp ce celelalte țări au de două ori mai multe medicamente, mai puțin Ungaria, care este similară cu noi.

Ce ne spune chestia asta? Nu avem un mediu atractiv pentru investitori. Suntem câțiva producători, nu prea vin alții. Aducem medicamente pe piață, dar totodată se și retrag multe medicamente de pe piață din cauza acestui mediu de operare. Ar trebui să se îmbunătățească”, susține reprezentantul Sandoz.

Taxa „temporară” de solidaritate, prezentă de 14 ani

„Taxa clawback chiar a fost destul de distractiv, că ni s-a cerut să venim cu o taxă de solidaritate suplimentară în acest pachet doi de măsuri. Dacă ne amintim, taxa clawback a fost implementată în 2009 și a apărut ca o taxă de solidaritate a industriei farmaceuticii față de momentul greu din acea perioadă. Era o taxă temporară. În continuare o avem pe cap. Acum a apărut o supra taxă de solidaritate la taxa de solidaritate”, a explicat Băjan.

Turda, o excepție notabilă

Deși multe fabrici și-au redus activitatea sau au evitat să investească în România, există și exemple pozitive.

„Multe fabrici de medicamente și-au redus activitatea. Putem să zicem și că unele au decis să nu investească atât de mult cât ar fi putut să o facă. Și putem să ne gândim altfel. Sunt alte fabrici care au investit în Europa și au preferat să nu o facă în România. Pentru că este un mediu… Avem un exemplu pozitiv: este fabrica STADA de la Turda, este o investiție nouă. Înțeleg că de vreo 50-70 de milioane de euro. Felicitări lor, bravă lor că au avut curajul. Întrebarea este, n-ar fi putut fi mult mai multe?! N-ar fi fost mai bine?”, a conchis Călin Băjan.