„Rana” profesională a reputatului chirurg clujean Dr. Nadim Al Hajjar! „Îmi pare rău să o spun că în Cluj am întârziat foarte mult”
Reputatul chirurg Nadim Al Hajjar, de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Dr. Octavian Fodor”, este un nume care a devenit sinonim cu performanța medicală în Cluj-Napoca. Puțini sunt cei care nu au auzit de activitatea sa sau de echipa pe care o coordonează, mai ales după momentul istoric din 14 septembrie 2024.
Atunci, o echipă complexă de medici redutabili a realizat primul transplant hepatic din istoria orașului Cluj-Napoca. Intervenția, care a durat aproape 5 ore, a salvat viața unei tinere de doar 25 de ani, aflată în stadiu terminal din cauza unei ciroze autoimune. Deși transplantul hepatic se realiza în România de aproximativ 25 de ani, Clujul rămăsese, până recent, în afara acestei hărți medicale esențiale.
Pentru profesorul Hajjar, această întârziere rămâne o rană profesională:
„Îmi pare rău să o spun că în Cluj am întârziat foarte mult, foarte mult. Transplantul hepatic în România a început în anul 2000. În urmă cu 25 de ani. Inclusiv la centrul universitar de la Iași, a început cu mulți ani înaintea noastră. Care sunt motivele? N-aș dori să le discutăm, că nu mai au niciun fel de impact, nicio influență asupra viitorului, pentru că noi trebuie să privim lucrurile de acum înainte”, relatează profesorul la podcastul Ascultă Doctorul, realizat de Andi Huțanu, redactor șef Radio Cluj.
Astăzi, însă, Cluj-Napoca a recuperat acest decalaj, devenind al treilea centru de transplant hepatic din România, după București și Iași. Un pas uriaș pentru medicina din Transilvania, într-un domeniu considerat vârful de complexitate al chirurgiei generale.
În spatele acestui succes stă o viziune începută cu mult timp în urmă de profesorul Sergiu Duca, un pionier al chirurgiei moderne în România:
„Transplantul hepatic a fost o dorință și o viziune de foarte mult timp a profesorului Sergiu Duca, care de fapt el a fost un profesor cu tot ce înseamnă cuvântul profesor, un excelent vizionar care și-a dat seama că medicina este în permanentă schimbare și nu de la un an la alt poate și de la o lună la alta. El a fost cel care a inițiat chirurgia minim invazivă prin introducerea tehnicilor laparoscopice în Cluj, unde au învățat o mulțime de doctori, inclusiv din Cluj, dar mai ales din toată țara și chiar din țările vecine.
Și eu am avut șansa și norocul să colaborez cu domnul profesor Duca. El a inițiat transplantul hepatic experimental. A fost în România între primii care au făcut transplantul hepatic experimental. Sigur că a încercat fără succes, ca acest lucru să fie implementat la nivelul clinicii noastre, dar din diferite motive acest lucru nu s-a putut realiza”, spune profesorul.
Determinarea de a transforma această viziune în realitate a venit odată cu asumarea conducerii clinicii de către Dr. Hajjar, care a făcut din transplantul hepatic un obiectiv strategic:
„Eu, de când am venit la conducerea acestei clinici, am considerat că acest deziderat este unul esențial și e un target, e un obiectiv care trebuie atins. Și aici trebuie să recunosc că am m-am bucurat de ajutorul celor care au influențat în mod pozitiv lansarea acestui program la Cluj.
Și nu numai din partea medicilor și pe partea administrativă, pe partea administrativă la nivelul județului Cluj, a orașului Cluj-Napoca.
Sprijinul autorităților care au arătat că sunt foarte interesați și că acest program trebuie să înceapă și la nivelul instituției noastre.
Pe de altă parte, suportul semnificativ a fost din partea administrației institutului nostru, dar cu totul necondiționat ajutor a venit din partea colegilor noștri de la Institutul Fundeni, profesorul Irinel Popescu, profesorul Vlad Bașoveanu, doamna profesor Dana Tomescu și mulți alți colegi care la începutul programului nostru au fost alături de noi permanent, chiar dacă nu au putut fi prezenți fizic la toate procedurile care le-am făcut. Am reușit să comunicăm permanent, să ne sfătuim. Plus că eu sunt un norocos care conduc o echipă extraordinar de bine pregătită.
Am început pregătirea împreună. Am stabilit acest obiectiv împreună, am plecat în străinătate la centru de pregătire pentru acest obiectiv.
Așa, ca și concluzie. E o echipă foarte bine legată, foarte bine încălcată în jurul acestui obiectiv. Cunoaștem foarte bine care sunt problemele în selecția bolnavelor, în validarea lor, în pregătirea lor preoperatorie, în tehnicii de operatorie, în îngrijirea lor post-operatorie, în monitorizarea lor la distanță. Da, acest lucru se naște prin conștiință, prin dăruire, prin pasiune și pentru implicare totală. E un pas important care l-am putut realiza”, spune Hajjar.
Acest articol este doar o frântură din podcastul care merită ascultat integral.