Situație savuroasă povestită de dr. Mihai Suciu: „Din ăsta nu iese chirurg până-i lume/Dacă un doctor are un antrenor bun, va ieși din el doctor bun”
Medicul primar urolog Mihai Suciu, din cadrul Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, vorbește despre importanța mentoratului în formarea tinerilor medici și despre necesitatea ca aceștia să își aleagă specialitatea în funcție de aptitudini și temperament.
Acesta oferă exemplul sistemului din Germania, unde medicii au mai multă flexibilitate în carieră:
„Am avut colegi de aici care au plecat în Germania și s-au angajat direct specialiști acolo, pe un sector. Dacă nu le-a plăcut sectorul ăla, s-au dus, au făcut interviu și s-au dus în altă parte. Deci și aici, dacă un medic ia o specialitate, nu înseamnă că i se potrivește. De asta, orice om trebuie să aibă un antrenor.
Vedeți dumneavoastră, dumneavoastră ați avut un antrenor, poate pe tatăl dumneavoastră sau un om care v-a fost drag în carieră și care v-a îndreptat. E așa: orice om trebuie să aibă un antrenor și studentul trebuie să aibă un antrenor. Trebuie să ajungă lângă un doctor care îi place, trebuie să meargă la diverse specialități și ajunge într-un domeniu. Eu, de exemplu, mă ocupam de Cercul de Urologie”, spune dr. Mihai Suciu, într-un interviu exclusiv pentru DoctorCluj.ro.
Medicul subliniază că alegerea specialității trebuie să țină cont și de personalitatea fiecărui medic:
„Foarte mulți studenți de-ai mei au ajuns în Urologie. Deci le-a plăcut. Ce se întâmplă? Că multă lume nu înțelege nici specialitățile acestea. Dom’le, un chirurg nu poate fi egal cu un internist. Un chirurg, firea lui este mai activă, poate e mai impulsiv, poate mai vorbește urât, poate mai vorbește într-un anumit mod. Aia e meseria lui. Acolo, tensiunea lui e mai mare, sunt niște lucruri.
Un internist e altfel. El vorbește mai ușor, mai frumos, termină programul lejer, nu-l interesează alte lucruri. Un AT-ist are impulsurile lui pentru că el vine în legătură cu moartea, el vede moartea zi de zi. Nu poți să condamni omul și să-l pui, gata, într-un sector și după aia să-l condamni sau să-l acuzi. Nu, fiecare trebuie înțeles.
Și fiecare trebuie ajutat și, cum am spus, antrenat. Noi asta trebuie să avem și în universități. Domnule, eu trebuie să văd studentul ăla”, continuă dr. Suciu.
Pentru a ilustra cât de importantă este evaluarea corectă a aptitudinilor, acesta a relatat o întâmplare din sala de operație:
„Am avut un prieten și zice: „nu-mi iei, te rog, am un băiat student la medicină, nu-l iei cu tine?”. Bă, da, dar spun o treabă: la sfârșit eu spun dacă e de meserie sau nu.
Mă duc în sala de operație și spun: „du-te, spală-te pe mâini”. Și el se plimbă ca o domnișoară. Păi zic: ți-am spus. A doua zi zic: „ascultă-mă, din ăsta nu iese chirurg până-i lume. Fă-ți-l altceva, nu-i bun de așa ceva”.
După 2 ani de zile m-am întâlnit cu el la o cafea și zice că am avut dreptate. Deci omul trebuie antrenat, îl vezi ce poate și îl dirijezi spre direcția respectivă.”
În final, medicul atrage atenția asupra riscurilor lipsei unui mentor în carieră:
„Dacă un doctor are un antrenor bun, va ieși din el doctor bun. Dacă nu, va intra pe o specialitate, după care, după 2 ani de zile, se va răzgândi, va intra pe altă specialitate și tot așa, tot așa va pierde ani de zile”, încheie acesta.