Ce nu ți-a spus nimeni despre bolile de rinichi și cancer – Celebrul doctor clujean Mihai Suciu rupe tăcerea: „Eu văd ce se întâmplă în jur”
Clujenii aflați în căutarea adevărului despre sănătatea rinichilor și alimentație primesc explicații directe de la unul dintre cei mai cunoscuți medici urologi din oraș, dr. Mihai Suciu. Într-un interviu acordat DoctorCluj.ro, medicul a vorbit despre miturile care circulă în jurul consumului de lichide, vitamine și efectele alimentației asupra sănătății.
„Da, știi care e situația. Astea sunt lucruri care probabil au rămas în cap la oameni, să zic, în diverse situații. De exemplu, vă zic ce-am pățit de eu. Am luat vitamina C, în exces. Mi-a dat cineva și am zis, hai, m-am simțit bine după ea și am făcut o piatră la rinichi. O piatră de 2 mm am crezut ca mor, atunci am văzut ce înseamnă o colică renală.
Mergeam în lift și am vărsat acolo și zice un pacient: vai Dumnezeu ce rău ți-e, nu știa că-s doctor. M-am dus la o colegă și am zis dă-mi ceva, că și mă urc aici pe pereți, să mă opereze careva. Am eliminat piatra, nu a fost cazul de operație, dar am trăit un moment…”, povestește dr. Suciu.
Potrivit specialistului, multe mituri despre rinichi și pietrele la rinichi persistă fără bază științifică clară:
„Sunt lucruri care se asociază. Sigur, sunt unele, de exemplu, litiaza la rinichi. Deshidratarea poate fi o cauză. Sunt niște mecanisme, dar care nu sunt înțelese pe deplin. Nu se știe cauza formării pietrei. Sunt niște teorii. Dacă nu bei lichide, dacă stai în căldură, dacă anatomia rinichiului e într-o anumită poziție, anumite boli metabolice. Dar nimeni nu poate să spună că dacă nu mănânci ciocolată, nu faci piatră la rinichi.
Deci. Cel care va descoperi cauza urmării pietrei, poate va lua premiul Nobel pentru că va găsi și tratamentul. Știm ce să facem ca să nu mai facem”, explică acesta.
Alimentația și stilul de viață modern, avertizează dr. Suciu, joacă un rol crucial în sănătatea generală și chiar în apariția cancerelor la vârste tot mai tinere:
„Ei, totul în viață trebuie să fie, să spun așa, echilibrat. Și uite, chiar zilele trecute discutam cu o doamnă doctor oncolog foarte de treabă și spunea, domnule, au crescut cancerele alarmant la tineri.
Alimentația este extraordinar de importantă. Nimeni nu dă importanță alimentației. De ce? Omul ce face? Merge frumos la lucru, prins cu lucru, merge să mănânce ceva repede în oraș, da? Dar, nu se știe ce carne folosește, ce materie primă folosește. Dacă lucrurile astea nu sunt controlate, ai o populație care ajunge să fie bolnavă la o vârstă din ce în ce mai tânără.
Gastrită. Tot felul de inflamații prin corp care sunt date în mare parte și de alimentație și de viața cotidiană…Foarte mulți oameni din societatea asta modernă ajung în burnout, ajung la o oboseală cronică. Și, până la urmă, pentru ce. Pentru că toate lucrurile pe care le faci trebuie să aibă un rezultat final.”
Problema nu se limitează la rinichi: cancerele de prostată și vezică apar la vârste tot mai tinere, iar stilul de viață are un impact major:
„Un medic n-ar trebui să meargă în dreapta și-n stânga să facă, ar trebui să lucreze, cum am spus, șapte ore, să câștige suficient încât să fie mulțumit, iar restul, pentru el, pentru familie, pentru somnul odihnitor, ca a doua zi să ia de la început. La noi, ca și în orice domeniu, totul a fost pe rapid. Are alegere? Și indisciplina, alimentația este foarte importantă.
Uite, de exemplu, cancerele de prostată la pacienții cei mai tineri. Cancere de prostată care înainte erau la 70 de ani, acum apar la 50 de ani. Și la 50 de ani sunt mult mai agresive decât la 70 de ani. Adică, una e să urmărești un cancer, să nu faci absolut nimic, și alta este să tratezi pacientul operat cât mai repede, ca acest cancer să nu evolueze și să nu dea metastază.
Am văzut de asemenea cancere de vezică. Vezi, eu nu vi-o explic. Înainte bunicii Fumau două pachete de țigări, carpați, fără filtru. Și nu făceau așa cancer de vezică ca și acum la unul care nu fumează. Deci nefumător cu cancer de vezică.”
Dr. Suciu trage un semnal de alarmă și asupra alimentației moderne, care a pierdut contactul cu tradiția și calitatea:
„Eu văd ce se întâmplă în jur. Omul este agitat, este stresat, mănâncă foarte mult. Foarte rău, pentru că alimentație nu mai prea ai. Deci noi tot ce facem, o facem din import. Nu mai prea producem în țară. Sau dacă producem, de multe o producem haotic. Deci nu reglementat. Deci nu mai ai carnea de la bunica, nu mai ai produsele românești crescute pe câmp, toate sunt cumva făcute la consum rapid să ți le livreze și asta e o problemă. Totul pentru bani, să produci mai mult, să faci bani. Dar nimeni nu-i interesat, producția aia e sănătoasă?”.
