Rectorul UMF Cluj, Anca Dana Buzoianu, sprijină poziția lui Bolojan: absolvenții de Medicină formați la buget ar trebui să profeseze o perioadă în România, în slujba pacienților români

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, a afirmat pentru Edupedu.ro, în contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan referitoare la posibilitatea ca absolvenții de Medicină care au beneficiat de studii finanțate de la buget și de rezidențiat plătit de stat să fie obligați să profeseze câțiva ani în România, că „această propunere este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile”.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat marți, în Parlament, că este necesar ca absolvenții facultăților de medicină de stat să profeseze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor.

Declarația integrală a rectorului UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, pentru Edupedu.ro:

„În contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind ideea ca absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget și rezidențiat plătit de stat să aibă o obligație de a profesa câțiva ani în România, consider că această propunere este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile.

Formarea unui medic este o investiție majoră a societății, iar această investiție se pierde atunci când sistemul de stat nu beneficiază deloc de competențele pe care le-a finanțat. Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă.

În multe state există forme de „return of service” sau programe de serviciu obligatoriu, mai ales atunci când finanțarea publică e legată de o nevoie clară de personal în anumite zone.

Pentru ca această propunere să fie aplicabilă, este important să fie construită corect: criterii transparente, o durată predictibilă, posibilitatea îndeplinirii obligației în diverse forme din sistemul de stat (spital, ambulatoriu, medicină de familie), precum și măsuri de sprijin pentru tinerii medici (posturi sigure, condiții decente, formare continuă și stimulente pentru rural și orașele mici).

Este firesc să existe o responsabilitate față de comunitatea care finanțează formarea, dar obligația trebuie construită împreună cu soluții care să-i țină medicii aici. Altfel, riscăm să „legăm” medicii de un sistem care nu îi poate susține (și știm cu toții că medicina nu merge bine cu forța). Pe scurt: dacă cerem, trebuie să și oferim”.

„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de Agerpres.

El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.