Profesorul Ioan Goia – descoperirea lui Iuliu Hațieganu și ”omul vertical” al medicinei clujene
Profesorul Ioan Goia (1892–1982) este considerat discipolul de nădejde și omul de bază al marelui Iuliu Hațieganu, întemeietorul școlii medicale moderne din Cluj. Împreună au construit temeliile semiologiei transilvănene, au format generații întregi de medici și au lăsat moștenire un model de excelență și moralitate academică.
De la student la colaborator al lui Hațieganu
Originar din Sohodol, Ioan Goia s-a remarcat încă din anii de școală prin rezultate excepționale. După absolvirea Facultății de Medicină din Cluj în 1918, în plin context al Primului Război Mondial, Goia a fost numit medic secundar la un spital de campanie condus de dr. Iuliu Hațieganu.
Acolo, tânărul medic i-a atras atenția prin seriozitate, corectitudine și cunoștințe temeinice. Hațieganu l-a invitat să îi devină colaborator direct, punând astfel începutul unei colaborări care avea să marcheze întreaga medicină clujeană.
Parteneriat științific și academic
Împreună, Hațieganu și Goia au redactat primele manuale de semiologie și propedeutică medicală din Cluj, lucrări fundamentale pentru formarea generațiilor de studenți. Cea mai cunoscută dintre acestea, „Tratat elementar de semiologie și patologie medicală”, a fost recompensată cu Premiul „Oroveanu” al Academiei Române.
Începând cu anul 1930, Ioan Goia a condus Catedra de Propedeutică Medicală, fiind alături de mentorul său în consolidarea prestigiului Facultății de Medicină din Cluj.
„Omul vertical” al medicinei clujene
Dacă Hațieganu era vizionarul, personalitatea publică și charismatică, Goia era omul de bază, cel care asigura rigoarea, disciplina și continuitatea.
Recunoscut pentru severitate și imparțialitate, dar și pentru un respect autentic față de colegi și studenți, Ioan Goia nu a făcut compromisuri morale. Nu a aderat la niciun partid și a refuzat să folosească apelativul „tovarăș”, adresându-se tuturor cu „domnule coleg”. Această atitudine i-a adus renumele de „omul vertical”.
În anii grei de după 1948, a fost martor la epurările politice din clinică și chiar a fost vizat de tentative de înlăturare, dar și-a păstrat demnitatea și locul în universitate.
Moștenire și recunoaștere
Profesorul Ioan Goia a rămas în memoria medicinei clujene drept stâlpul de sprijin al lui Hațieganu și continuatorul operei acestuia. Dacă Hațieganu a fost imaginea și simbolul, Goia a fost mâna dreaptă, omul de echilibru și de construcție, fără de care școala de semiologie din Cluj nu ar fi atins prestigiul pe care îl are astăzi.
Istoria Clinicii Medicală 2 din Cluj-Napoca: De la Profesorul Ioan Goia la generațiile de azi
Până în ultimele luni ale vieții, profesorul a rămas apropiat de locurile natale, făcând un ultim drum în Țara Moților, pentru a urca dealul spre cimitirul unde își odihneau părinții.
În istoria medicinei clujene, Iuliu Hațieganu și Ioan Goia rămân un tandem inseparabil: vizionarul și omul de bază, liderul și discipolul fidel, cei care au clădit împreună o școală medicală ce a format mii de medici în România și în lume.